Clitorisul panicat
- histoire manquée -
(1998)

Deşi nu i-ar fi convenit să-şi petreacă concediul cu Mişu Sourcianu, Cotoiu murise din pricina sodomizării mamelei sale. Sourcianu Mişu dorea să mai verifice ceva la băşină şi apoi să ducă animalul mort la o prietenă, pentru o iepurească mică. Tabloul acesta atât de omenesc îl emoţionă înfund, începând să plângă cu ochii închişi şi cu laba. „O, Cotoiule, câine dragă!” îşi spuse el în silă, borând pe ochii larg deschişi ai celui mai bun prieten al omului, maimuţa. „Întoarce-te...!” , îi porunci cu glasul emasculat de firul netors al empatiilor nedormite.

Porni maşina şi, fuforţat, cunoscu adevărul acestui fapt nemaipomenit: că căţelul nu înviase, ci doar se prefăcea a fi viu, că căţelul nu ieşise din groapă, ci doar se prefăcea a parfuma aerul cu fetiditatea cristalină a propriei nefeste. Alături, pe o umbrelă portocalie, un cabanos şedea răsturnat într-un şezlong, sărutând cu oroare pisica. Soarele, oripilat, îşi înfipse cu preţiozitate un deget în burtica Auricăi, prietena lui Mişu, înnodându-i cu nod marinăresc trompiţele şi suflându-şi mucii cu cea mai mare deferenţă posibilă. Mucii căzură, plescăind, pe plapumă, şi cei doi se treziră asudaţi subraţul celuilalt. „Adriana, dă-ţi jos blana!” ţipă câinele ca şi cum ar fi murit într-un coş mare. „Mişu, fă-mi un pişu.” Suntem bine, ne simţim excelent, ceea ce îţi dorim şi ţie.

Îi deschise uşa chiar Aurica, făcându-şi bagajele furios, înspumată, şi văzându-l cu cadavrul în braţe îi dădu un pumn în spate de-i sări supiţa snăguită (pe care o vei găsi în povestirea următoare) pe nas, şi începu să-i care genunchi în gură până când se înroşi clanţa de sângele cârnatului. „Deschide, în numele legii, Aurica, deschide-te!” Ea îi tăie pula, o băgă în cur după ureke la căţel şi începu să-l sărute, să-i facă respiraţie gură la gură şi să-l scarpine cu unghia în esofag, râzând discretă, în timp ce ei doi se masturbau violent cu administratorul. „Manipulează, mă, lumina, să ne vedem la faţă!” se auzi un glas şi capra începu să cânte (ţapul citea Critica raţiunii pure.) Unde-s doi, puterea creşte şi afarî ploua grivei ţio ian guriţî măăăi dragî, ei drăguţî ce zîşi dî erecăţiunea mea da' n-ar fi de folos să-mi dai nişte limbuţe ah mor băgaţi-aş coaiele în nas, umple-ţi-aş izmana de popouri de haiduci, ămbuci să duci, şi acum vom polua cu snagă cîinele... ah, ah, ah ţine-l da, da, ah aşa ce rece e zici că-i bere, oh, trebuie să ne futem, stai!, îi cad bucile!, bărbate, de ce l-ai adus putrezit vită ce eşti, ah intră, oooo ce de căkaţi mai are înnăuntru aaaaaaaaaaaaaaaa, îîîîîîîîîîîîîîhî, dragî, fleoşk.

[ Clitorisul panicat e o parodie după o foarte serioasă proză a unui prieten. Dacă vreodată proza aceea va fi publicată, să se ştie că nu e un plagiat după Clitorisul panicat. Dacă ziarele vor scrie că marele & genialul scriitor L.A. Codrescu a fost găsit ucis cu bestialitate de explozia unei bombe artizanale care i-a fost strecurată în mod criminal în mâncare, atunci probabil că prietenul respectiv a descoperit Clitorisul panicat.]